Domeniile Panciu, Blanc de Noirs, recomandat de preşedintele IWCB-VINARIUM

Recomandările preşedintelui IWCB-VINARIUM, Cătălin Păduraru, pentru acest week-end în zf.ro sunt:

1. Unic Silvagro (Crama Teaca) – Valea Ascunsă, Fetească Neagră 2018

2. Elite Wine – Cadarca 2017

3. Crama Natura – Domeniile Panciu, Blanc de Noirs

1. Unic Silvagro (Crama Teaca) – Valea Ascunsă, Fetească Neagră 2018

Să nu căutaţi pe site-urile administraţiei de stat ce se întamplă cu viile în DOC-ul Lechinţa. Ar fi derutant.

După părerea funcţionarilor, aici e prea rece pentru Feteasca Neagră şi, constatând-o dublă omisiune, se înţelege că nici Pinot-ului Noir nu i-ar merge prea bine deşi, ştim bine, soiul acceptă bucuros un sezon de coacere mai scurt.

Cum se face că, pe lângă Silvagro, încă şase crame din Lechinţa fac vinuri bune şi excelente, inclusiv din soiurile pomenite mai sus?! Vie-vin, Harsian, Zaig şi mult mai cunoscutele Crama Jelna, Lechburg sau faimoasa –de ceva ani- Liliac Winery întăresc „brandul” zonei viticole bistriţene. Ciclurile climatice, selecţiile clonale, priceperea omului, noile tehnologii, permit obţinerea vinurilorde calitate. Inclusiv din Fetească Neagră.

Moştenirea locului, din care face parte şi mocăniţa, lasă loc unei extensii oeno a turismului.

Revenind la vinul nostru.

Vinul – încă tânăr (şi se simte asta) – este dedicat tocmai celor care nu îşi doresc texturi căptuşite, extract mare şi fructe supracoapte. Nu e rău să ai o opţiune, să o conştientizezi şi să-ţi alegi vinul după voia şi starea de moment. „Tinerelul” nostru e –paradoxal- cuminte, nu are nimic „afumat”, iar prunele sunt înlocuite de merişoare.

Pot paria că va avea fanii lui. O parte dintre prieteni şi-i va face de Ignat. Ştiţi, lumea începe să „deguste” de pe la prânz…

2. Elite Wine – Cadarca 2017

Vin reîntâlnit datorită Agricover la Teodora Golf Club, Alba.

Despre Miniş se ştiu… şi nu se ştiu multe lucruri.

Podgorie istorică a Aradului (la nord de Miniş fiind un alt centru viticol vechi – Măderat), a dat vinuri bune neîntrerupt, timp de vreo zece secole…

Cunoscătorii au auzit de Bala Geza. E timpul să mai facem cunoştinţă cu un performer al zonei: Walter Szikler. Nici nu ştiu. Să vorbesc de zonă sau de winemaker?!

Despre zonă, mai întâi. Păi, dacă ne uităm pe hartă, vedem că din Miniş spre vest, până spre Nordul Adriaticii ar fi un culoar fără prea mari obstacole pentru curenţii blânzi de acolo, care vin să mângâie podgoriile arădene. Dovadă stau şi cei doi arbori de sequoia plantaţi aici acum 174 de ani şi care se află în curte la Elite Wine.

Despre cel care „îndrăzneşte” să prezinte comunităţii iubitorilor de vin „titluri” şcoală… Un om pasionat, instruit, discret.

Dacă teritoriul viticol pe care-l stăpâneşte ar fi fost într-o ţară în care vinul este pus în lumina potrivită, foarte probabil că actori celebri, magnaţi sau sportivi de succes ar fi vrut să i se alăture lui Walter şi echipei lui, investind aici.

Independent de reflectoare, Cadarca de la Elite va rămâne un etalon. Frumoasă, fermă în ţesut, convingătoare.

Se lasă descoperită numai dacă dovedeşti că ştii totul despre „rivalele” din zonă. Post-gustul e ca un index de lucrare ştiinţifică: regăseşti toate elementele constitutive.

Pentru mine se adaugă şi un ceas de vară pe care, cândva, l-am petrecut tolănit sub înalţii sequoia.

3. Crama Natura – Domeniile Panciu, Blanc de Noirs

Şi, pentru antrenamentul de sărbători, un spumant care a cucerit papilele specialiştilor din juriul Concours Mondial du Vin Bruxelles!

Îl recomand pentru că vine dintr-o serie compactă de spumante reuşite de la Domeniile Panciu. Pentru că este 100% din Pinot Noir (cumva, mai potrivit cu sezonul).

Pentru că a stat în sticlă doi ani. Pentru că winemakerul, Sorin Macoviciuc, are deja un palmares impresionant. Pentru că (au fost)… 4500 de sticle.

Personal, sunt entuziasmat de perlajul puternic îndelungat dar fin, de gustul distinct, „diferit faţă de Blanc de Blancs”, mai plin, mai masculin.

Am o tresărire. Şi nu e nejustificată.

Dacă se termină acest „2014” până-n petrecerile sfarşitului de an? Spre deosebire de vinul „liniştit”, nu se mai poate îmbutelia rapid o nouă şarjă…

O privire pe site-ul Domeniilor Panciu (pentru Dvs.) şi una retrospectivă (pentru mine) ne relaxează: numărul sticlelor nu creşte, dar oferta de spumante este, cred, cea mai generoasă din ţară.

Previous post Reprezentanții sectorului forestier și industriei lemnului din toată țara își dau întâlnire la București
Next post Starea pădurilor din România este bună