Gingiile sângerează la periaj, în cele mai multe cazuri, din cauza gingivitei, adică a inflamației produse de placa bacteriană depusă la marginea dinților. Gingivita este reversibilă: cu periaj corect și curățare zilnică între dinți, sângerarea scade de obicei în 1–2 săptămâni. Sângerarea care persistă, revine des sau apare fără periaj este un motiv de consult la stomatolog.
De ce sângerează gingiile la periaj?
Gingiile sângerează la periaj pentru că placa bacteriană rămasă la linia gingiei produce o inflamație care face țesutul umflat, roșu și fragil. Un țesut sănătos este ferm, roz-pal și nu sângerează la atingerea periuței.
Alte cauze frecvente sunt:
- periajul prea apăsat sau cu o periuță cu peri tari;
- începerea folosirii aței dentare, când gingiile neobișnuite sângerează câteva zile;
- modificările hormonale din sarcină, care fac gingiile mai sensibile la placă;
- unele medicamente care influențează coagularea;
- lucrări dentare vechi, cu margini neregulate care rețin placa.
Fumatul poate masca problema: reduce sângerarea vizibilă chiar atunci când inflamația avansează.
Ce diferență este între gingivită și parodontită?
Gingivita afectează doar gingia și dispare cu o igienă corectă, în timp ce parodontita distruge țesuturile și osul care susțin dintele, iar pierderea lor nu se recuperează de la sine.
| Caracteristică | Gingivită | Parodontită |
|---|---|---|
| Sângerare la periaj | Da | Da, uneori și spontan |
| Gingie umflată, roșie | Da | Da, adesea retrasă de pe dinte |
| Respirație neplăcută persistentă | Uneori | Frecvent |
| Dinți mobili sau care își schimbă poziția | Nu | Posibil, în stadii avansate |
| Reversibilitate | Completă, în aproximativ 10–14 zile de igienă corectă | Se poate opri cu tratament, dar osul pierdut nu revine |
Cum se periază corect dinții când gingiile sângerează?
Când gingiile sângerează, periajul nu se oprește, ci se face mai atent: de două ori pe zi, câte două minute, cu o periuță cu peri moi și o pastă cu fluor.
- Periuța se așază la un unghi de aproximativ 45 de grade față de linia gingiei.
- Se fac mișcări scurte, circulare sau vibratorii, pe 2–3 dinți odată, fără frecare orizontală puternică.
- Se curăță toate fețele: exterioară, interioară și cea de mestecat.
- Pasta se scuipă, dar gura nu se clătește abundent, ca fluorul să rămână pe dinți.
- Periuța sau capul periuței electrice se schimbă la aproximativ trei luni sau când perii s-au deformat.
Ocolirea zonelor care sângerează lasă placa pe loc și prelungește exact inflamația care produce sângerarea.
Cum se curăță spațiile dintre dinți?
Spațiile dintre dinți se curăță zilnic cu ață dentară sau cu periuțe interdentare, pentru că periuța obișnuită nu ajunge acolo. Ața se trece cu grijă, curbată în formă de C în jurul fiecărui dinte. Periuțele interdentare se aleg pe mărimi, astfel încât să intre fără forțare, dar să atingă pereții spațiului. Sângerarea din primele zile este de așteptat și scade de obicei după una-două săptămâni de folosire constantă.
Ce poate face stomatologul?
Stomatologul poate îndepărta tartrul, care nu se mai desprinde prin periaj, și poate verifica dacă inflamația s-a extins spre osul de susținere. Detartrajul și periajul profesional se fac la intervalul stabilit de medic, adesea o dată la șase-douăsprezece luni. Tot el poate evalua o carie profundă de lângă gingie, care uneori ajunge să ceară un tratament de canal.
Când este sângerarea gingiilor un semn de alarmă?
Sângerarea gingiilor devine un semn de alarmă când persistă după două săptămâni de igienă corectă sau când apare împreună cu alte simptome.
- gingii umflate și dureroase, cu puroi sau gust neplăcut persistent;
- dinți care se mișcă sau gingii retrase vizibil;
- sângerare spontană, fără periaj, mai ales noaptea;
- vânătăi apărute ușor, sângerări nazale repetate sau oboseală neobișnuită, care cer și un consult la medicul de familie.
Persoanele care iau medicamente pentru subțierea sângelui nu le întrerup din cauza sângerării gingivale, ci discută situația cu medicul care le-a prescris. Alte senzații neobișnuite din gură, cum sunt cele descrise în articolul despre arsura limbii și furnicăturile din gură, se menționează la consult, iar pregătirea unei astfel de vizite urmează pașii din ghidul despre consultul în ambulatoriu.
