Startul în probele de sprint din atletism are reguli stricte: sportivii pleacă din blocstarturi, la trei semnale fixe, iar orice plecare înainte de focul de start sau cu o reacție mai rapidă de 0,1 secunde este considerată plecare greșită și duce, de regulă, la descalificare. Timpul final este măsurat electronic, la sutimea de secundă, iar ordinea la sosire se stabilește prin fotofiniș.
În ce probe se folosește startul din blocstarturi?
Startul din blocstarturi este obligatoriu în toate cursele de până la 400 de metri inclusiv, plus la primul schimb al ștafetelor de 4 × 100 și 4 × 400 de metri. În probele mai lungi, sportivii pleacă din picioare, fără comanda intermediară. La 200 și 400 de metri, liniile de start sunt decalate pe culoare, pentru ca fiecare sportiv să parcurgă aceeași distanță în curbă.
Cum se dă startul într-o cursă de sprint?
Startul se dă în trei timpi: comanda „Pe locuri”, comanda „Gata” și focul de start. La „Pe locuri”, sportivii își așază picioarele în blocstarturi și mâinile în spatele liniei. La „Gata”, ridică șoldurile și rămân complet nemișcați până la semnal.
- „Pe locuri”: sportivul are la dispoziție câteva secunde ca să își ia poziția, fără a atinge linia de start.
- „Gata”: poziția trebuie stabilizată fără întârziere, iar orice mișcare a mâinilor sau a picioarelor după acest moment poate fi sancționată.
- Focul de start: abia acum sportivul are voie să desprindă mâinile de pe pistă și picioarele din blocuri.
Ce înseamnă timpul de reacție de 0,1 secunde?
Timpul de reacție este intervalul dintre focul de start și momentul în care sportivul apasă în blocstart, iar o valoare sub 0,100 secunde este tratată ca plecare greșită. Regula pornește de la ideea că omul nu poate reacționa la un sunet mai repede de atât, astfel că o plecare atât de rapidă înseamnă anticipare, nu reflex. La sportivii de vârf, reacțiile obișnuite se situează aproximativ între 0,12 și 0,18 secunde.
Blocstarturile din competițiile importante au senzori care înregistrează presiunea picioarelor și transmit semnalul imediat arbitrului de start. Dacă se detectează o plecare greșită, cursa este oprită printr-un al doilea semnal sonor.
Ce se întâmplă după o plecare greșită?
În probele individuale de sprint, sportivul responsabil de plecarea greșită este descalificat din cursă după prima greșeală. Regula este în vigoare din 2010 și a înlocuit sistemul în care primul start greșit era doar avertizat. La probele combinate, precum decatlonul, regulamentul este mai îngăduitor.
| Situație la start | Consecință obișnuită |
|---|---|
| Plecare înainte de focul de start | Descalificare, cartonaș roșu cu negru |
| Reacție sub 0,100 secunde | Plecare greșită, descalificare |
| Întârziere sau mișcare nepermisă după „Gata” | Avertisment, cartonaș galben cu negru |
| Start oprit fără vina sportivului | Cartonaș verde, cursa se reia fără sancțiune |
Descalificarea se aplică doar sportivului care a greșit, ceilalți reiau startul.
Cum stabilește fotofinișul timpul și ordinea la sosire?
Fotofinișul stabilește ordinea în funcție de momentul în care trunchiul sportivului atinge planul vertical al liniei de sosire; capul, brațele și picioarele nu contează. Camerele folosite înregistrează doar linia de sosire, de mii de ori pe secundă, iar imaginea rezultată arată timpul pe orizontală, nu o fotografie obișnuită a pistei.
Timpii se citesc la miime și se rotunjesc în sus, la sutimea următoare, astfel că 10,071 secunde devine 10,08. Când doi sportivi au aceeași sutime, arbitrii analizează miimile din imaginea de fotofiniș. Cronometrarea manuală, folosită la competițiile mici, se rotunjește la zecime și nu este comparabilă cu cea electronică.
De ce contează vântul la 100 și 200 de metri?
Vântul contează pentru că un vânt din spate mai puternic de 2,0 metri pe secundă face ca rezultatul să nu poată fi omologat ca record, chiar dacă cursa și clasamentul rămân valabile. Viteza vântului se măsoară cu un anemometru așezat lângă linia dreaptă, timp de 10 secunde de la start la 100 de metri. Aceeași limită se aplică la garduri, la săritura în lungime și la triplusalt.
Pentru cei care aleargă la nivel de amator, regulile de start sunt mai relaxate, dar efortul scurt și intens rămâne același; ce este normal după un astfel de efort explică articolul despre tensiunea după efort. Regulile tehnice ale altor competiții, precum cele de la turneul internațional de judo, arată cât de mult depinde rezultatul de arbitraj. Interesul pentru astfel de detalii crește în anii cu mari întreceri, după cum arată analiza despre evenimentele sportive și consumul media.
