Studiile științifice citate în știri spun adesea mai puțin decât sugerează titlul. O știre de tipul „alimentul X reduce riscul de boală” se poate baza pe o cercetare făcută pe celule, pe animale sau pe un grup mic de oameni, ori pe o simplă corelație observată într-o populație. Câteva întrebări despre tipul studiului, mărimea eșantionului și felul în care sunt prezentate cifrele ajung, de obicei, pentru a separa rezultatul real de interpretarea grăbită.
Ce tip de studiu stă în spatele unei știri?
Tipul de studiu este primul lucru de aflat, pentru că fiecare categorie de cercetare poate demonstra lucruri diferite. Un experiment pe celule arată un mecanism posibil, nu un efect asupra oamenilor. Un studiu observațional arată o asociere, iar un studiu controlat randomizat poate arăta o relație de tip cauză-efect.
| Tip de studiu | Ce poate arăta | Limita principală |
|---|---|---|
| Pe celule sau țesuturi, în laborator | Un mecanism biologic posibil | Nu spune ce se întâmplă în corpul uman |
| Pe animale | Un efect într-un organism viu | Rezultatele se confirmă rar identic la oameni |
| Observațional, pe grupuri de oameni | O asociere între doi factori | Nu dovedește cauza |
| Controlat randomizat | Efectul unei intervenții | Este scump, durează și are participanți selectați |
| Meta-analiză sau sinteză sistematică | Concluzia mai multor studii puse laolaltă | Depinde de calitatea studiilor incluse |
Care este diferența dintre corelație și cauzalitate?
Corelația înseamnă că doi factori variază împreună, iar cauzalitatea înseamnă că unul dintre ei îl produce pe celălalt. Diferența contează enorm. Dacă oamenii care beau mai mult ceai trăiesc mai mult, explicația poate fi ceaiul, dar poate fi și faptul că acești oameni fumează mai puțin, fac mai multă mișcare sau au venituri mai mari. Acești factori ascunși se numesc variabile de confuzie.
Studiile observaționale bune încearcă să corecteze statistic astfel de variabile, dar nu le pot elimina complet. Formulări precum „este asociat cu” sau „este legat de” semnalează o corelație, chiar dacă titlul vorbește despre „cauză”.
De ce contează mărimea eșantionului?
Mărimea eșantionului contează pentru că un efect observat la 20 de participanți poate fi o simplă întâmplare, în timp ce același efect la mii de participanți este mult mai greu de pus pe seama hazardului. Contează și cine sunt participanții: un studiu făcut doar pe studenți tineri sau doar pe pacienți dintr-un spital nu se aplică automat întregii populații.
Durata are aceeași importanță. Un efect măsurat după două săptămâni nu spune nimic despre ce se întâmplă după cinci ani.
Cum se citesc riscul relativ și riscul absolut?
Riscul relativ arată cu cât se schimbă riscul în procente față de punctul de pornire, iar riscul absolut arată cât de mare este riscul în realitate. Dacă o boală apare la 2 oameni din 1.000 și, într-un anumit grup, la 3 din 1.000, riscul relativ crește cu 50%. Riscul absolut crește însă cu doar 1 caz la 1.000 de oameni.
Titlurile preferă de obicei procentul mare, pentru că sună spectaculos. O știre corectă le menționează pe amândouă, sau măcar punctul de pornire, astfel încât cititorul să poată judeca singur proporția.
Ce înseamnă „semnificativ statistic”?
„Semnificativ statistic” înseamnă că rezultatul este puțin probabil să fi apărut doar din întâmplare, nu că efectul este mare sau important în viața de zi cu zi. Un medicament poate scădea tensiunea cu o valoare semnificativă statistic, dar prea mică pentru a schimba ceva la pacient. De aceea contează mărimea efectului, nu doar existența lui.
Ce întrebări se pun înainte de a crede o știre despre un studiu?
O verificare rapidă se poate face cu câteva întrebări simple, valabile pentru orice domeniu:
- A fost publicat studiul într-o revistă cu evaluare de către alți cercetători sau este o versiune preliminară?
- Pe cine s-a făcut: celule, animale sau oameni, și câți?
- Este vorba despre o asociere sau despre un experiment controlat?
- Sunt date cifrele absolute, nu doar procentele de creștere?
- Cine a finanțat cercetarea și există conflicte de interese declarate?
- Confirmă și alte studii rezultatul sau este o descoperire izolată?
Aceeași prudență se aplică oricărei informații care pare prea bună sau prea gravă pentru a fi adevărată, iar criteriile pentru sursele medicale sunt detaliate în ghidul despre informațiile de sănătate de încredere pe internet. Rolul celor care traduc cercetarea pentru public este discutat în articolul despre jurnaliștii specializați în știință și tehnologie, iar felul în care cifrele devin povești este prezentat în materialul despre jurnalismul de date. Pentru deciziile legate de propria sănătate, un studiu citat într-o știre nu înlocuiește discuția cu medicul.
